Pentru indicații de rezolvare accesați fișierele Indicații , EpiInfo7 și Interpretări.   

Legături utile 2-way Contingency Table Analysis - OpenEpi 2x2 Table Statistics

Noțiuni introductive

Alături de studiile caz-martor, în cadrul studiilor observaționale există studiile prospective cu culegere expus-non-expus (de cohortă). Dacă ar fi să efectuăm două studii, unul de cohortă şi unul caz-martor pentru e evalua legătura între un factor prognostic şi o boală, studiul considerat cel mai bun, cel mai aproape de adevăr, este studiul de cohortă.

În studiile prospective expus-neexpus se identifică un grup de subiecţi care sunt expuşi la un factor prognostic (expuşii (ex. studenți care fumează)) şi se compară cu persoane cu caracteristici similare (sex, vârstă, status socio-economic), dar care nu sunt expuşi la factorul prognostic (neexpuşii (ex. studenți nefumători din aceeași universitate)). Niciunul dintre subiecţi nu trebuie să aibă boala la momentul intrării în studiu. Aceste două grupuri sunt urmărite în timp şi se consemnează apariţia bolii.

Studiile de tip expus-neexpus sunt costisitoare, necesită mult timp pentru urmărirea apariţiei bolii, însă aduc informaţii mai corecte decât studiile caz martor, întrucât nu mai apare problema uitării, sau problema subiectivismului subiecţilor intervievaţi.

Exemplu de studiu expus-nonexpus

Studiul pe care îl vom considera ca exemplu a fost publicat în revista Journal of Atherosclerosis and Thrombosis în decembrie 2017, este indexat în Pubmed și se poate descărca gratuit. Articolul are titlul Exposure to Parental Smoking in Childhood is Associated with High C-Reactive Protein in Adulthood: The Cardiovascular Risk in Young Finns Stud, avându-i ca autori pe Di Wang, Markus Juonala, Jorma S.A. Viikari, Feitong Wu, Nina Hutri-Kähönen, Olli T. Raitakari și Costan G. Magnussen.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5742368/pdf/jat-24-1231.pdf

Scenariul studiului- exemplu

Acest studiu a urmărit să determine dacă acei copii care au avut părinți fumători (fumat pasiv) au un risc crescut pe termen lung de a avea valori ridicate pentru proteina C-reactivă înalt sensibilă (hsCRP) atunci când ajung la vârsta adultă. Se cunoaște că o valoare crescută pentru hsCRP (>3 mg/L, conform American Heart Association) reprezintă un risc crescut pentru apariția bolilor cardiovasculare și a arterosclerozei.

Pentru a examina acest lucru s-au folosit informații din Cardiovascular Risk in Young Finns Study – o cohortă prospectivă care a inceput în 1980 și în care s-au adunat date timp de 31 de ani.

Articolul menționat mai sus cuprinde toate informațiile necesare în ceea ce priveste modalitatea de urmărire și identificare a participanților la studiu.

În continuare, pornind de la acest studiu și generând niște date care să fie în concordanță cu concluziile studiului, vom reface pas cu pas protocolul studiului.

Pornind de la o bază de date Cardiovascular Risk in Young Finns Study care conține informații care au inceput să fie culese din 1980 în ceea ce privește factorii care influențează apariția bolilor cardiovasculare în cinci centre universitare din Finlanda, se dorește să se determine dacă exista o asociere (și dacă există, să se cuantifice această legătură) între fumatul mamei într-o familie în care există copii şi o valoare crescută a hsCRP la copii la vârsta adultă. In anul 2016 au fost rechemați la medic pentru investigații copiii care deveniseră adulți între timp, pentru a li se mărura valoarea hsCRP. Au fost excluși din studiu participanți cu: niveluri hsCRP> 10 mg/L, boală reumatică cronică, istoric de infecție în ultimele două săptămâni, subiecţii cu diabet zaharat de tip 1, femei gravide, femeile care alăptează, femei care utilizează  contraceptive orale (există studii care au demonstrat ca acestea influențează nivelul hsCRP).

Protocolul studiului

1. Scopul, obiectivele cercetării: Evaluarea influenței fumatului mamei asupra nivelului hsCRP al copilului ajuns la vârsta adultă

Obiective:

• Evaluarea existenței legăturii între fumatul mamei și nivelul hsCRP al copilului (ajuns la vârsta adultă).
• Cuantificarea legăturii între fumatul mamei și nivelul hsCRP al copilului (ajuns la vârsta adultă).

2. Domeniu de cercetare : Cercetarea unor factori de risc şi/sau prognostici

3.Tipul studiului:

1. În funcţie de obiectivele studiului: Analitic
2. În funcţie de rezultatele vizate: Observaţional

 4. Populaţie ţintă şi eşantionul de studiu

Populaţia ţintă:

Caracteristici demografice: părinți cu copii minori din Finlanda

Populaţia accesibilă: părinți cu copii minori din cinci centre universitare din Finlanda

Eşantionul de studiu

Criterii de includere: părinți cu copii minori din cinci centre universitare din Finlanda

Criterii de excludere: pacienți cu:

• Factori care induc erori:
  • hsCRP> 10 mg/L
  • boală reumatică cronică
  • istoric de infecție în ultimele două săptămâni
  • diabet zaharat de tip 1
  • femei gravide
  • femeile care alăptează
  • femei care utilizează contraceptive orale
• Factori ce fac dificilă/imposibilă obţinerea de date
• Probleme de etică: - pacienți care nu au semnat acordul de participare în studiu
• Talia eșantionului: Eșantionul este format din 2511 de participanți. Talia eșantionului este suficient de mare. Puterea testului a fost de 80%.

5. Modalitatea de culegere a datelor

• A. În funcţie de populaţia cuprinsă în studiu: prin eșantionare
• B. În funcţie de durata culegerii datelor: longitudinală prospectivă
• C. În funcţie de modul de alcătuire a grupului sau grupelor de subiecţi luaţi în studiu: expus-neexpus; boala urmărită: valori crescute hsCRP (duce la arteroscleroza si boli cardiace) la copilul care a devenit adult; factorul urmărit: fumatul mamei

 6. Definirea variabilelor

Calitative dichotomiale: MamaFumatoare(Da/Nu), hsCRPmarit(Da/Nu)

 7. Descrierea şi analiza datelor

Pentru descrierea datelor calitative dichotomiale se vor folosi tabele de frecvență și grafice de tip sectorial (pie).

Pentru analiza datelor calitative dichotomiale prin tabele sau figuri se vor utiliza tabele de contingență și grafic de tip coloană.

Analiza statistică

• Obiective:
  • evaluarea existentei legăturii dintre fumatul mamei si nivelul crescut al hsCRP al copilului ajuns la maturitate – testul Hi pătrat (Chi square)
  • cuantificarea importanţei acestei legături – calculul riscului relativ (RR) și a riscului atribuabil (RA)

Rezultate scontate. Analiza datelor și prezentarea lor

 Tabelul de contingență

Graficul de tip coloane

Riscul relativ (RR) si intervalul de incredere al acestuia:

Considerând tabelul de contingență general:

Avem formula:  RR=[a/(a+b)] / [c/(c+d)]

Făcând calculele, obținem RR=2,43.

RR și intervalul de incredere de 95% asociat este: RR=2,43 (95% CI 1,93 – 3,07).

Riscul atribuabil (diferența de risc sau excesul de risc) (RA) și intervalul de încredere al acestuia

Avem formula: RA= [a/(a+b)] - [c/(c+d)]

Făcând calculele obținem: RA=10,43%

RA și intervalul de incredere de 95% asociat este: RA=10,43 (95% CI 7,58 – 13,29).

Valoarea lui p: 0.001 (Testul chi-pătrat)

Interpretarea datelor. Discuții

Interpretarea rezultatelor din punct de vedere statistic

Obiectivul studiului a fost evaluarea existenței legăturii între fumatul mamei și nivelul hsCRP al copilului (ajuns la vârsta adultă).

Din punct de vedere statistic, testarea asocierii s-a realizat prin formularea a două ipoteze (ipoteza nulă și ipoteza alternativă), ipoteza nulă fiind cea testată. În cazul respingerii acesteia, afirmăm că suntem în favoarea ipotezei alternaltive.

Ipoteza nulă: Nu există asociere semnificativă intre fumatul mamei și nivelul hsCRP al copilului (peste valoarea prag).

Ipoteza alternativă: Există asociere semnificativă intre fumatul mamei și nivelul hsCRP al copilului (peste valoarea prag)

Deoarece p0,05, respingem ipoteza nulă, prin urmare există asociere semnificativă între fumatul mamei și nivelul hsCRP al copilului (peste valoarea prag).

Din punct de vedere statistic, cuantificarea asocierii s-a realizat prin estimarea punctuală a indicatorilor RR și RA și a intervalelor de încredere 95% asociate.

• RR: Riscul ca un copil a carui mamă a fost fumătoare să aibă valori crescute ale hsCRP la maturitate este de 2,43 de ori mai mare față de copiii a căror mame nu erau fumătoare.
• RA: Riscul ca un copil a carui mamă a fost fumătoare să aibă valori crescute ale hsCRP la maturitate este cu 10% mai mare față de copiii a căror mame nu erau fumătoare.

Observație. RR, respectiv RA se referă la ceea ce s-a obținut pe eșantionul de studiu.

RR: Suntem 95% siguri că RR în populație se află în intervalul [1,93 – 3,07].

RA: Suntem 95% siguri că RA în populație se află în intervalul [7,58 – 13,29].

Interpretarea rezultatelor din punct de vedere clinic

• RR: importanță moderată
• RA: importanță moderată

Observație. Intervalul de încredere pentru RR, respectiv RA se referă la ceea ce se întâmplă în populație. Deoarece intervalele de încredere pentru RR si RA sunt înguste, rezultatele sunt precise.

Legătura între fumatul mamei și nivel crescut al hsCRP al copilului ajuns la maturitate este una relativ importantă clinic, deoarece ambele capete ale intervalului de încredere au valoare importantă clinic.

Concluziile studiului

Copiii care sunt expuși fumatului pasiv (mama fumătoare) au risc crescut de a  avea valori crescute ale hsCRP la maturitate, semn al unui posibil sindrom inflamator generalizat. Aceasta poate duce la apariția arterosclerozei și a bolilor cardiovasculare.

Pe serverul disciplinei în directorul Dvs. realizați un director LAB03. Descărcați fișierul de mai jos în acest director și completați spațiile albe. Salvați fișierul.

LAB 03 - activitate practică

Fișier de date - EXCEL

După obținerea rezultatelor în OpenEpi, dacă doriți să obțineți aceleași rezultate și în EpiInfo, vizualizați aceste tutoriale

Rezultatele obținute cu EpiInfo - pentru cei care nu pot să instaleze EpiInfo (de ex. pe calculator Macintosh)